Despre proiect

Pe scurt, depopularea poate fi înțeleasă ca „eşecul României, ca proiect de ţară”. Cuvintele îi aparțin președintelui României, Klaus Iohannis, și se regăsesc în programul său prezidențial. În mai multe cuvinte, scăderea demografică a României este un fenomen foarte complex, ale cărui efecte sociale și economice le resimțim deja și le vom simți și mai puternic în viitor.

Influența depopulării asupra României viitoarelor decenii va fi una covârșitoare.

În ultimii 25 de ani, din cauza sporului natural negativ și a emigrației masive, populația țării a scăzut cu 3,4 milioane de locuitori, adică 15%. La 1 ianuarie 2015, populația rezidentă din România a fost de 19,8 milioane.

În perioada 1990-2013, aproape 480.000 de români au emigrat definitiv. Acestora li se adaugă cei care au plecat fără să-și fi schimbat adresa din buletin.

Un rol important în scăderea populației îl are sporul natural negativ. Ultimul an în care România a avut spor natural pozitiv a fost 1991. Apoi, rata natalității a scăzut constant și cea a mortalității a rămas aproximativ aceeași, așa că populația a scăzut natural cu peste 900.000 de oameni.

Cel mai probabil, fenomenul depopulării nu se va opri aici. Estimările Diviziei de Populație a ONU aruncă o privire în viitor: până în 2050, dacă tendințele actuale se mențin, România va pierde 4,3 milioane de locuitori, ajungând la o populație de 15,2 milioane. În 2100, populația României va fi de 10,7 milioane.

Îmbătrânirea populației e cealaltă față a depopulării. Vârsta medie, în 2014, a fost de 41,1 ani. În 2050, va fi de 48,1 ani.

În 2050, 30% din populație va avea peste 65 de ani și va fi inactivă (spre deosebire de 16,7% în 2014). Generații tinere tot mai reduse vor trebui să susțină generații vârstnice tot mai numeroase, ceea ce va pune o presiune uriașă pe sistemul de pensii și de sănătate.

Proiectul “România celor tot mai puțini” și-a propus nu doar să atragă atenția asupra viitoarelor efecte ale depopulării și ale îmbătrânirii populației asupra sistemelor sociale și de sănătate, ci și să identifice cauzele depopulării și să arate că scăderea demografică ce afectează România are deja efecte sociale și economice grave asupra comunităților, în special asupra celor vulnerabile.

Din cauza depopulării și a incapacității autorităților de a oferi alternative, copii din comunități izolate au rămas fără grădiniță, iar elevi de clasele 0 – IV învață toți la grămadă în aceeași clasă, deși legea interzice clar astfel de clase mixte, pe 5 niveluri de studiu, în școala primară.

Depopularea și îmbătrânirea populației au efecte și asupra agriculturii: ca urmare a scăderii numărului de tineri din localitățile rurale, pământurile din unele zone ale țării rămân nelucrate și se sălbăticesc, deși în trecut erau roditoare și pline de grâu, de porumb sau de viță de vie.

Scăderea demografică afectează nu doar satele, ci și orașele mici, lovite puternic de sărăcie, de lipsa locurilor de muncă și de absența oricăror oportunități pentru tineri. Tinerilor nu le-a rămas decât să plece în străinătate din astfel de orașe, în care oamenii nu au apă caldă, canalizare, iar uneori nici curent electric. În urma lor, au rămas blocuri pustii și apartamente goale.

Cercul vicios astfel creat este complet: tinerii pleacă deoarece nu au locuri de muncă, iar plecarea lor – adică a acelei categorii active, în vârstă de muncă și productivă – face ca localitățile respective să își piardă cea mai importantă resursă de dezvoltare: oamenii. România își pierde oamenii care sunt cei mai importanți pentru dezvoltarea sa viitoare. După cum arată și Institutul Național de Statistică, judeţele cu potenţialul economic cel mai mare (Ilfov, Constanța, municipiul București) sunt cele care au cele mai mari procente de tineri cu vârste curpinse între 20 și 44 de ani (din totalul populaţiei).

În ultimă instanță, depopularea este și un pretext pentru a realiza un tablou al societății românești, cu problemele sale sociale și economice, și de a ilustra viața în diferite regiuni ale țării (Oltenia, Moldova, Dobrogea și Transilvania), în care oameni separați de sute de kilometri sunt uniți de aceleași suferințe, de la lipsa accesului la apă potabilă la lipsa locurilor de muncă.

Multe dintre problemele identificate în predocumentarea proiectului „România celor tot mai puțini” au fost confirmate în timpul vizitei în satele și orașele incluse în proiect. Însă unele dintre realitățile descoperite în teren au depășit chiar și așteptările noastre cele mai sumbre vizavi de nivelul de trai și de felul în care se trăiește în România secolului XXI, membră a Uniunii Europene din 2007.

În ciuda scăderii continue a populației, autoritățile, atât cele locale, cât și cle centrale – de la președintele țării la Parlament – nu au reușit, cel puțin până acum, să stopeze fenomenul depopulării sau să atenueze consecințele sale negative.

Proiectul “România celor tot mai puţini” este realizat de greatnews.ro în cadrul burselor “Viitor la purtător”, oferite de „Decât o Revistă” (DoR) cu sprijinul NN România.

Echipa de proiect

Andreea Dogar, reporter GreatNews. Lucrează în presa centrală din 2008 și a scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”.

Scrie cu plăcere reportaje și portrete și crede că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. E interesată în special de temele sociale, de egalitatea de șanse și de domenii precum știința și turismul.

Diana Zaharia, fotograf. A colaborat cu Mediafax, Decât o Revistă și Great News.

Proiectul “România celor tot mai puţini” este implementat online de echipa GreatNews.